Scriu….pentru ca ma ajuta…

Cateodata am senzatia ca nimeni nu poate intelege ceea ce simt….si nu pretind asta…cateodata nu ma inteleg nici eu…cum ar putea sa ma inteleaga ceilalti? Cert este ca oricum, indiferent despre cine este vorba, prieteni, neamuri, iubiti, dusmani, oricine…..pe nimeni si repet absolut pe nimeni nu intereseaza ce se intampla cu tine, atat de mult inca sa te asculte la infinit vaicarind despre o problema care te priveste doar pe tine….

asa ca mai bine scriu!scriu!si ma vait, ma descarc….imi pun pe foaie toate gandurile si toate intrebarile la care sper sa primesc un raspuns candva…..

uit de fiecare data cand am o problema ca nu exista problema fara rezolvare….

si mai uit de asemenea ca viata de fapt este simpla…suntem noi cei care ne complicam existenta….

sunt eu cea care nu am inteles chestia asta…sau mai bine am inteles-o insa nu reusesc sa traiesc fara sa ma complic, probabil ca am nevoie de probleme ca sa ma tin ocupata…..

pana cand si „problema” mea era foarte simpla de rezolvat….

eu il plac…mai mult …eu il iubesc..

el …nu se stie…..partea buna este ca nu e important…nu conteaza „el ce…?” ceea ce conteaza este ca-mi dedica un pic din timpul lui…. atat cat vroia el, sau atat cat putea (cum ii place sa sublinieze)…si eu ar fi trebuit sa traiesc momentul…sa ma bucur de el si in rest sa-mi vad de viata mea….

dar eu sunt complicata si-mi place sa-mi complic viata asa ca am ales sa raman si fara acel nimic, l-am pus cu spatele la perete si am ales pentru amandoi…..sau nu…..am facut-o sperand ca el sa zica ca nu e de acord….insa el a zis ca e ok daca asta vreau….si iar am pierdut…l-am pierdut, l-am pierdut

am ramas eu si cu paranoile mele

as vrea sa-i scriu, sa-i cer scuze, sa-i spun ca il vreau langa mine chiar si doar, pentru cateva ore, cateva momente

ca vreau sa ma multumesc din nou cu ce mi se ofera

ca am avut un moment de nebuie….

imi pare rau iubirea mea…nu o sa mai fug niciodata…..o sa fiu acolo langa tine….mereu…de fiecare data cand tu vei vrea asta…..eu o sa fiu acolo

6 thoughts on “Scriu….pentru ca ma ajuta…

  1. Păi de asta scriem toţi, pentru că avem probleme, sau pentru că ne ajută într-un fel sau altul şi avem nevoie să ne exprimăm.

    Şi ai dreptate în legătura cu restul când zici că nu contează, că aşa e, că nu contează că pe ceilalţi nu-i interesează aşa de mult nici cât să te asculte prea mult văicărindu-te, şi sunt de acord si cu afirmaţia că nu contează „el ce…”.

    Da, eu aşa cred, că avem nevoie de probleme care să ne ţină ocupaţi şi fericiţi. Numai să nu ne stresăm prea mult, cum o faci. Când te-ai săturat de lucruri, sau de lipsa unor lucruri, soluţia începe ca orice alta, cu determinarea sursei problemei, şi adevărul brut e că aia e mai întotdeauna, vorba unei prietene, o nevoie nesatisfăcută, indiferent că-i vorba de plictis, dezamagire, orice. Iar de acolo, vorba ta, e mai simplu.

    Dar e bine oricum că-ţi aminteşti în momentele astea că nimic nu contează destul încât să te stressezi prea mult… şi mai încolo te vei putea bucura de alte momente. Nu poţi să rezumi bucuria la un singur lucru, ăsta e drumul spre nebunie (n-am zis-o la propriu, dar să ştii că aşa se zice că încep nebunii, cu o obsesie).

    1. Imi cer scuze daca nu am raspuns pana acum dar pur si simplu mi-a cam disparut cheful de orice in ultima perioada….plus ca nu stiam ce sa raspund….mai ales ca m-am simtit oarecum „ranita” de adevarul afirmatiei pe care ai facut-o…..”Nu poţi să rezumi bucuria la un singur lucru, ăsta e drumul spre nebunie.”
      Crede-ma ca constientizez ca este absolut gresit….insa ma simt atat de aproape de nebunie incat…..mi-e frica…..dar…doar azi am scris….ca totul trece…..si de acum a devenit specialitatea mea sa astept🙂

      1. Mie mi-a fost de mic teamă de nebunie, deci cred că am conştientizat cât de subţire e linia.

        Am o rimă pentru aşteptare – ia pofta şi-agaţ-o’n cui, că fiecare lucru are preţul lui.

        Între timp ai timp de diverse divertismente / distracţii care să te distragă…

      2. Cam asta fac….am cheltuit mai multi bani pe iesiri saptamana asta decat toata luna :)) :))
        si vom continua asa deoarece mi-am facut deja planuri si pentru seara asta si pentru maine seara….in timp ce duminica voi recupera somnul pierdut:))
        cat despre nebunie….nu stiu!!! de multe ori m-am intrebat daca sunt eu, sau sunt ceilalti….si vazand ca majoritatea castiga mai mereu…probbail ca sunt eu…..mai aproape de nebunie…
        ps: mersi! comentariile tale ma fac intotdeauna sa zambesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s